Iubite călător – Poeza de duminică

Iubite călător

de Corina Nica

Ca o pecete am pe mine
Sărutul tău flămând. Zâmbesc,
Și uit ce-am fost eu fără tine,
Și mã dezleg să te iubesc.

Un telefon e o speranţă,
O zi e altfel dacă vii
Imi folosesc dreptul la viaţă
Când ne dorim, ca doi copii.

Acum te chem, sunt o lumină,
In gând te-mbrăţișez, cu dor,
Răvășitor sunt de seninã,
Te-aștept, iubite călător.

Ai buze dulci, ameţitoare,
Mă pierd iubindu-te, suav,
Tu nu ești doar un oarecare
Eu sclavă sunt, și tu mi-ești sclav.

Am să te cumpăr pentru mine,
Și ţie scump am să mă dau,
Iar pentru ce primesc din tine
Iubirii astăzi mă predau…

Leave a Reply