Absurd și trist e infinitul
Când pierzi la loteria sa
Atât de-aproape ni-i sfârșitul
Datori suntem când vom pleca!

Să impărţim din timpul propriu,
Mult sau puţin, cât ne-a rămas,
In ziua asta ţinem doliu
Rugându-ne fără de glas.

Atât de multă tinereţe
S-a dus și sufletul ni-i greu,
Să cernem toamna de tristeţe,
La știri ne ceartă Dumnezeu…