Chiuruș, satul lui Kőrösi Csoma Sándor: omul care a plecat pe jos spre Tibet și casa lui memorială

În martie 2011 am scris aici o poveste ciudată. Plecasem cu familia într-o excursie neplanificată, „să ne cunoaștem vecinii”, spre Chiuruș, prin Păpăuți. Pe marginea drumului mergea un om în haine neobișnuite. L-am recunoscut pe loc: era Dalai Lama. Am oprit, l-am întrebat dacă putem să-l însoțim, iar el ne-a explicat că face drumul ăsta din respect pentru un om născut chiar acolo, la Chiuruș. Apoi m-a trezit soția: trebuia să plecăm, că se strica vremea.

Visul nu era chiar fără noimă. Omul acela din Chiuruș, Kőrösi Csoma Sándor, a plecat pe jos spre Asia acum două sute de ani și a ajuns să scrie primul dicționar tibetan–englez din lume. În Japonia a fost declarat bodhisattva. Iată povestea lui și ce găsești azi în satul în care s-a născut, la câțiva kilometri de Covasna.

[FOTO: casa memorială din Chiuruș, văzută din stradă]

Pe scurt

CineKőrösi Csoma Sándor (1784?–1842), lingvist și călător, considerat părintele tibetologiei
UndeChiuruș (Csomakőrös), sat care ține de orașul Covasna, în valea pârâului Chiuruș
Ce vizitezicasa memorială, cu expoziție permanentă și stâlpi comemorativi sculptați în grădină. În Covasna mai e Centrul Memorial Csoma (str. Piliske nr. 2).
Adresăstr. Kőrösi Csoma Sándor nr. 15, Chiuruș
Programmarți – sâmbătă, 10:00–15:00. Luni și duminică e închis.
Bun de știutsună înainte. Telefoanele sunt pe pagina asociației.

Băiatul din Kőrös care a plecat să-și caute strămoșii

Satul se numea simplu Kőrös. Abia în 1904, în memoria lui, a fost redenumit Csomakőrös. Data oficială a nașterii lui Csoma e 27 martie 1784, dar nici azi nu e sigură. Un permis de trecere a frontierei din 1819 îi dă 32 de ani, iar un pașaport ștampilat de autoritățile prusace îi dă 28 în 1816. De aceea unii cercetători cred că s-a născut în 1787 sau 1788. Orbán Balázs, cel mai cunoscut descriptor al Ținutului Secuiesc, citea în registrul parohial data de 4 aprilie 1784, care e probabil ziua botezului.

Era al șaselea copil al lui Csoma András, grănicer secui, într-o familie de mică nobilime. Biografiile vechi îl prezintă drept un copil sărac, iar cercetările mai noi ale asociației care îi poartă numele arată că familia nu era chiar atât de nevoiașă cum s-a crezut.

A învățat la Colegiul Bethlen din Aiud, apoi la Universitatea din Göttingen. Acolo s-a convins că originile maghiarilor trebuie căutate undeva în Asia Centrală. În 1819 a plecat spre răsărit, mai mult pe jos, cu foarte puțini bani, prin Balcani, Egipt, Orientul Mijlociu și Persia, până în Afganistan și Ladakh.

Din mănăstirile Tibetului la primul dicționar tibetan–englez

În Ladakh l-a întâlnit pe exploratorul britanic William Moorcroft, care l-a convins să învețe tibetana, o limbă pe care atunci aproape niciun european nu o cunoștea. Csoma a petrecut următorii ani în mănăstiri budiste izolate din Himalaya, în chilii neîncălzite, iarna la minus 20 de grade, citind sute de volume de texte sacre împreună cu un lama.

Rezultatul a apărut la Calcutta în 1834: primul dicționar tibetan–englez și prima gramatică a limbii tibetene scrise de un european. A lucrat apoi ani buni ca bibliotecar la Societatea Asiatică din Calcutta. În 1842 a pornit spre Lhasa, convins că acolo va găsi în sfârșit urmele strămoșilor. N-a mai ajuns: a murit de malarie la Darjeeling, pe 11 aprilie 1842, unde e și înmormântat.

Nu și-a găsit strămoșii, dar a deschis Europei o lume întreagă. În 1933, o universitate budistă din Tokyo l-a declarat bodhisattva, adică o ființă care a ajuns la iluminare și se întoarce să-i ajute pe ceilalți. Iată de ce visul meu cu Dalai Lama nu e chiar fără sens.

Casa memorială din Chiuruș

Ideea unei „Case Csoma” e veche: în 1934 un ziar din Budapesta scria că din banii strânși la Zilele Csoma din Transilvania se va construi o casă memorială la Sfântu Gheorghe sau la Chiuruș. A durat 65 de ani. Piatra de temelie a fost pusă în 1991, iar casa a fost inaugurată în 1999, la Zilele Kőrösi Csoma Sándor, binecuvântată de episcopul reformat Csiha Kálmán. În același an, Federația Mondială a Maghiarilor a așezat pe zid o placă comemorativă.

Expoziția permanentă e deschisă din anul 2000. A fost organizată de istoricul Kónya Ádám și cuprinde documente, desene de epocă și reproduceri care urmăresc drumul lui Csoma de la Chiuruș până în Himalaya.

Grădina cu stâlpi comemorativi

Cel mai frumos loc, pentru mine, e grădina. Asociația Culturală Kőrösi Csoma Sándor din Covasna a ridicat aici mai mulți kopjafa, stâlpi comemorativi din lemn sculptat, specifici secuilor, pentru cei care au dus mai departe munca lui Csoma. Pe fiecare sunt gravate, în scriere veche secuiască, numele și anii de viață ale câte unui om. Stâlpii au fost sculptați de Bodor János și Ferencz Botond. [VERIFICĂ: ce scriere e pe stâlpi]

  • Duka Tivadar (1825–1908), medic și călător în India, primul care a studiat științific opera lui Csoma. Cartea lui, publicată la Londra în 1885, e și azi o lucrare de referință.
  • Baktay Ervin (1890–1963), orientalist, a călătorit în Tibetul de Vest între 1926 și 1929 și a pus plăci comemorative în locurile unde a trăit Csoma.
  • Debreczy Sándor (1907–1978), profesor universitar, autorul cărții „Viața minunată a lui Kőrösi Csoma Sándor”.
  • Csetri Elek (1924–2010), istoric din Cluj, cel care a descoperit pașaportul „occidental” al lui Csoma.
  • Szilágyi Ferenc (1928–2010), lingvist și scriitor, autor a mai multe cărți despre Csoma.
  • Marczell Péter (1936–2007), economist de meserie, care a refăcut pe teren drumurile lui Csoma prin India și Tibet.
  • Jakabos Ödön (1940–1979), care în 1972 a plecat pe jos și cu autostopul până la Darjeeling, pe urmele lui Csoma. Stâlpul lui a fost ridicat de o fundație din Brețcu.

[FOTO: stâlpii sculptați din grădina casei memoriale]

Informații practice pentru vizită

  • Program: marți – sâmbătă, 10:00–15:00. Luni și duminică e închis. În alte zile se poate vizita doar cu programare.
  • Sună înainte, chiar dacă vii în timpul programului: casa e îngrijită de oamenii parohiei reformate, nu de un muzeu cu personal permanent. Numerele de telefon sunt pe pagina asociației.
  • Bilet: [VERIFICĂ: dacă se plătește intrarea sau se lasă o donație]
  • Limba: expoziția e în principal în maghiară. [VERIFICĂ: dacă există texte sau ghidaj în română sau engleză]
  • Cum ajungi: din Covasna, cu mașina, prin Păpăuți, sunt câteva minute de drum. [VERIFICĂ: distanța în km și durata]
  • În Covasna mai poți vizita Centrul Memorial Csoma, de pe str. Piliske nr. 2, cu expoziție, bibliotecă și sală de conferințe. Programul lui e separat, așa că întreabă înainte.
  • Zilele Kőrösi Csoma Sándor sunt organizate în fiecare primăvară, în jurul zilei lui de naștere, la Covasna și Chiuruș, cu conferințe și comemorări. În 2026 au fost la sfârșitul lui martie.

[COMPLETEAZĂ: impresia ta de la vizită. De exemplu: ce te-a impresionat în casă, cum e satul, unde ai oprit la întoarcere.]

Leagă vizita de o zi la Covasna

Chiuruș se vede în două ore. Restul zilei îl poți petrece în stațiune: o ședință de mofetă, o plimbare pe Valea Zânelor până la Planul Înclinat sau, dacă ai chef de urcuș, până la Cetatea Zânelor. Iar dacă vrei să rămâi mai mult, găsești cazare pe Stațiunea Covasna.

Întrebări frecvente

Cine a fost Kőrösi Csoma Sándor?

Un lingvist și călător născut la Chiuruș, lângă Covasna, care a plecat în 1819 să caute originile maghiarilor în Asia. A învățat tibetana în mănăstirile din Himalaya și a publicat în 1834 primul dicționar tibetan–englez. Este considerat părintele tibetologiei.

Unde este înmormântat Kőrösi Csoma Sándor?

La Darjeeling, în India, unde a murit de malarie în aprilie 1842, în drum spre Lhasa.

Când e deschisă casa memorială din Chiuruș?

De marți până sâmbătă, între orele 10 și 15. Luni și duminică e închis. Pentru alte zile e nevoie de programare telefonică.

De ce se numește satul Csomakőrös?

Până în 1904 satul se numea doar Kőrös. A fost redenumit Csomakőrös în onoarea celui mai faimos fiu al său. Numele românesc este Chiuruș.


Articol publicat inițial în martie 2011 și rescris în noiembrie 2026. Surse: Asociația Culturală Kőrösi Csoma Sándor din Covasna (paginile despre viața lui Csoma, casa memorială și camera memorială), Orbán Balázs, „Descrierea Ținutului Secuiesc” (1869). Dacă ai vizitat recent Chiurușul, scrie-mi în comentarii ce ai găsit.

Similar Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *