Dor – Poezia de duminica

Dor

de Corina Nica

(un gând despre pierderea
unui prieten necuvântător)

Te caut şi nu te mai am
Doar ochii tăi îi port în minte,
Cu dragostea mea te hrăneam
Iar tu mi-ai fost prieten cuminte.

Creşteam împreună, să ştii,
Plâng azi după clipe cu tine…
Aş da o avere să fii
Măcar înc-o viață cu mine.

Mi-e sufletul cântec de dor
Nu pot înțelege sfârşitul…
Ştiu, îngeri te-au vrut doar al lor,
Pustiu a rămas infinitul.

Oftez şi mă mângâi, gândind
La tot ce-am trăit împreună….
Decât chinuit, suferind,
Eşti azi într-o lume mai bună.

Leave a Reply