Eva

Corina Nica

Frumoasă ca o zi de vară
Precum o trestie mlădie
Trecea prin vis a mia oară,
Cea mai aleasă, dragă mie.

Zâmbind, te ameţea ca vinul
Și ai fi vrut să nu se piardă
Din strălucirea ei seninul
Cu care ingerii dezmiardă.

Iar ochii ei, albastre valuri
De să te miri că sunt aievea
Te aruncau pe albe maluri
De neputinţe. Era Eva.