Poezia de duminica (8)

nocturna

NOCTURNĂ 
Corina Nica
E o liniște deplină
Noaptea asta-s treaz lumină
Și aș vrea să îndrăznesc
Să rostesc un ,,te iubesc”.
Și te strâng în brațe, mică,
De parcă,-ntr-un fel, mi-e frică
Și-un sărut ți-aștern pe-o mână
Și pe ochii tăi de zână.
Și-am cuvintele-ncuiate
Cu o mie de lăcate
Și atâte-aș vrea să-ți spun
Și mă pierd ca un nebun.
Și mi-i sufletul fierbinte
Și mi-ești dragă ca-nainte
Și mi-i zâmbetul timid
Vreau să mă topesc iubind.
Și mai vreau o sărutare
Pe obrajii tăi de floare.
Și visez să mă iubești
Fată dulce din povești.
Spune ceea ce gandesti, fii creativ si nu incerca sa faci spamming. Continutul bogat si la subiect al comentariului te poate pastra aici. Multumesc!

10 thoughts on “Poezia de duminica (8)

Leave a Reply