Poezia de duminica 12 – Fereste-ma, Doamne

Ferește-mă, Doamne

Corina Nica
Dragostea visează
dar visul ei nu stă
întotdeauna sub semnul adevărului.
Ferește-mă, Doamne, de obișnuința banală
dar și de marea amăgire.
Dă-mi în tainița inimii
murmur intens și fascinant,
sclipiri stranii
adulmecând giuvaerul
numit Încredere.
Fă-mi sufletul
sanctuar al prieteniei
și cizelează-mă,
ferindu-mă de îngrijorări
și surprize.
Și învăluie ființa mea
în parfum de magnolii.
Chiar dacă dragostea visează
iar visul ei nu stă întotdeauna
sub semnul adevărului…
Spune ceea ce gandesti, fii creativ si nu incerca sa faci spamming. Continutul bogat si la subiect al comentariului te poate pastra aici. Multumesc!

23 thoughts on “Poezia de duminica 12 – Fereste-ma, Doamne

  1. mda.. Intr'adevar dragostea ne face sa visam si sa inchidem ochii la multe.. Nu tot timpul trebuie sa avem incredere in ea.. pt k de cele mai multe ori este o dragoste falsa cu intentii ascunse .. 🙂

Leave a Reply