de Corina Nica
Aș vrea să cumpăr timp. Să-l prețuiesc,
Să-l am, să-l dau, să-l strâng, să-l risipesc.
Să-mi împletesc din el mai multe lumi
Să-ncerc să-l am cunună de minuni.
Și să mă port prin lume mândră tare
Că eu am timp de-l scot și la vânzare.
Și n-am de-ales, nu-ți fie supărare,
Dincolo de cuvinte e răbdare.
de Corina Nica
M-am revoltat pe-ai mei de-acasă
Căci mama mea, ca profesoară,
Ajută pe-altul astă seară
Iar tatăl m-a certat la masă.
Ar vrea să fiu ambiţios,
Să am mai mult timp pentru teme,
Să nu cunosc cuvântul ,,lene”
Și să mă port mereu frumos.
Ei tot mereu muncesc și-ar vrea
Să vadă asta și la mine,
M-a pus la teme tata! Bine!
Aș vrea să scap, ce mi-ar plăcea!
Dar el insistă, mă păzește
Și nici nu-mi pasă ce mai vrea
Vreau să mă joc și cred, așa,
Că-s ne-nţeles! Nu mă iubește!
Dar când să plece cel studios
Il duc spre ușă, s-ajut mama,
El către tatăl meu ia seama
Și-mi spune-ncet: ,,Ești norocos!
Eu l-aș dori pe tatăl meu
Să-mi ceară orișice povară
Dar e plecat in altă ţară
Și nu-l mai pot intoarce eu.
Invăţ și plâng in orice noapte
Că nu mai e cu mama mea
De când a divorţat de ea
S-a dus in lume, e departe.”
M-am dus in casă rușinat,
De comportarea mea cu-ai mei
De toate notele de trei,
De toate ce i-au supărat.
Sunt norocos, acuma știu
Am mamă bună, tată, frate
E timpul să imi iertaţi toate!
Eu vă iubesc și nu-i târziu!
Lecție – de Corina Nica
Corina Nica
Frumoasă ca o zi de vară
Precum o trestie mlădie
Trecea prin vis a mia oară,
Cea mai aleasă, dragă mie.
Zâmbind, te ameţea ca vinul
Și ai fi vrut să nu se piardă
Din strălucirea ei seninul
Cu care ingerii dezmiardă.
Iar ochii ei, albastre valuri
De să te miri că sunt aievea
Te aruncau pe albe maluri
De neputinţe. Era Eva.
Corina Nica
Suntem tot noi doi, la final
De episod sentimental.
Tu ești iertat, eu știu să uit
Tu nu mai minți, eu nu ascult.
Tu n-ai păreri, eu n-am dureri
Și am uitat de tot ce ieri
Părea atât de nefiresc
Să te urăsc, să te iubesc.
Și ce folos că ne-am ucis
Și vorbe grele ne-am tot zis?
Și ce folos că ne-am rănit
În tot ce noi doi am iubit?
Păreri de rău sunt fără glas
Și nici atât nu ne-a rămas.
Rămâi tu cu tristețea ta
Și eu cu tinerețea mea.
Renunț la dreptul de a fi
Un gând al tău pentru o zi.
Demisionez din lista ta
Pentru-a urma menirea mea.
De azi iubesc, de azi trăiesc,
Și toate capătă-nțeles!
Corina Nica
O, Doamne, cât de blând, de bun,
Cât de frumos în toate cele
Este iubitul meu de-acum,
Cel care m-a făcut femeie!
El mi-a zâmbit, m-a cucerit,
Mi-a presărat pe trup săruturi
Și-atât de dulce m-a iubit
Cum floarea ar atinge-o fluturi.
Îmi pare înger, dar e om,
El tot e numai o lumină,
N-aș vrea să fie trecător,
Iubirea lui este divină!
O, Doamne, cât e de frumoasă…!
De ce mi-ai scos-o-n cale mie?
În iarna asta păcătoasă
Vrei să m-aduci la nebunie?
Cu trupul ei, cu a sa gură
Îmi tulbură simțiri și minte,
Iar inima-mi ca o nebună
Mă tot împinge înainte!
În lumea rece, înghețată,
Ea e atât de caldă, vie…
Și parcă pentru prima dată
Cuvintele nu pot descrie.
N-aș vrea să folosesc expresii
Ce ți-ar părea mărețe Ție,
Dar crede-mă, nu fac concesii
Când spun că toată-i simfonie.
Dar nu știu cum, își tot permite
Să mă streseze o idee…
Te rog să-mi spui, Preasfânt Părinte,
Ea este înger ori femeie?!
El îmi răspunde calm și parcă
Cum zâmbet fin de ironie:
Copilul meu, în a ta soartă
Ea este… ce vrei tu să fie!
Discret, stiloul meu se-agită
Cu un fantastic dor de-a scrie.
Pe sufletu-i ce mă incită
Aș picura blând… poezie.
De ceață nici că îmi mai pasă,
Nici gerul azi nu se mai simte,
Numai zăpada curge deasă
Dar ce contează? Sunt fierbinte!
Din viscolul ce altădată
Sălășuia stăpân în mine,
N-a mai rămas nici o bucată!
Acum mi-e arșiță… și-i bine!
………………………………….
Ingratul anotimp de ghiață
Ne va menține-n veci departe
Căci… nu putem avea o viață
Și nu te vreau doar pentr-o noapte!
de Corina Nica
Ghiozdănel mititel
Albăstrel și plin de vise
Poartă micul băiețel
Înspre porțile deschise.
Școala este o minune
Omulețul mic mi-o spune
Și se-ntâmplă-atât de multe,
Mama știe să asculte!
Sunt povești cu-abecedare,
Fișe și numărătoare
Și colegii școlărei,
Frumușei și drăguței.
Șef e domnu-nvățător
Înțelept și răbdător,
Care spune serios
Lucruri multe, de folos.
Iar Matei este uimit
În ce lume-a poposit.
Mami, lumea-i ca-n desene!
N-am avut deloc probleme.
Și-am văzut-o pe-Alexandra
Și pe-Andreea, și pe Sandra
Și la dansuri mă voi duce,
Să te bucuri, mami dulce.
Să fii mândră tu de mine
C-o să cresc și-o să-nvăț bine
Să-ți aduc doar bucurii
Cum meriți de la copii.