Lecţie
de Corina Nica
M-am revoltat pe-ai mei de-acasă
Căci mama mea, ca profesoară,
Ajută pe-altul astă seară
Iar tatăl m-a certat la masă.
Ar vrea să fiu ambiţios,
Să am mai mult timp pentru teme,
Să nu cunosc cuvântul ,,lene”
Și să mă port mereu frumos.
Ei tot mereu muncesc și-ar vrea
Să vadă asta și la mine,
M-a pus la teme tata! Bine!
Aș vrea să scap, ce mi-ar plăcea!
Dar el insistă, mă păzește
Și nici nu-mi pasă ce mai vrea
Vreau să mă joc și cred, așa,
Că-s ne-nţeles! Nu mă iubește!
Dar când să plece cel studios
Il duc spre ușă, s-ajut mama,
El către tatăl meu ia seama
Și-mi spune-ncet: ,,Ești norocos!
Eu l-aș dori pe tatăl meu
Să-mi ceară orișice povară
Dar e plecat in altă ţară
Și nu-l mai pot intoarce eu.
Invăţ și plâng in orice noapte
Că nu mai e cu mama mea
De când a divorţat de ea
S-a dus in lume, e departe.”
M-am dus in casă rușinat,
De comportarea mea cu-ai mei
De toate notele de trei,
De toate ce i-au supărat.
Sunt norocos, acuma știu
Am mamă bună, tată, frate
E timpul să imi iertaţi toate!
Eu vă iubesc și nu-i târziu!
Lecție – de Corina Nica
