Arta de a fi părinte – Poezia de duminica

Arta de a fi parinte

Arta de a fi părinte

de Corina Nica

Când valuri după valuri
Imbătrânind invingem
Surprinzătoare maluri
Ne cheamă să le-atingem.

In zbucium este cântec,
In glas ne e iubirea,
Și ruga ni- i descântec
Și plânsu-i fericirea.

Suntem in focul vieţii
Expuși la suferinţi,
La griji, ai tinereţii
Sacrificaţi – PĂRINŢI.

Iar când, după eforturi,
Vezi pruncul tău că-i bine
Ștergi ochii pe la colţuri
Și te privești pe tine.

Ești umbră grizonată
Sau doar umil artist
Ce-ai construit cu artă
Un tânăr optimist.

El va schimba in lume
Ce tu nu poţi vreodată,
El va ajunge-un nume
Și-apoi va crește artă.

Și când va spune lumea:
,,E fiul lui Cutare!”
Modest, tu rugăciunea
Vei zice tot mai tare:

,,Dă-i , Doamne, zile bune
Cu multă sănătate
Și sfântă- nţelepciune
Și-un car de bunătate!”

Trandafiri, iubire, pasiune, fericire – nu doar simple cuvinte

buchete-de-trandafiriSunt o fire romantică, fără doar şi poate. Uneori exagerez, dar asta înseamnă să te laşi dus de val. Iubirea noastră pică în aceeaşi categorie, dar, ce este mai important, este reală. Şi nu o spun eu, ci micile şicane ce ni le joacă viaţa aproape zilnic. Şi care ne fac să simţim că suntem unul aproape de celălalt. Dar, deh, la ce te aştepţi, dacă trăieşti în secolul vitezei, ce pune accent pe timp şi bani. La capitoul cadouri, în schimb, intru în încurcătură. pentru că cei din jurul nostru au trecut la un gen de competiţie “cel mai frumos cadou”, la care eu, personal, nu doresc să particip. Cadourile materiale dese şi de valori mari ar putea crea chiar o prăpastie între noi. Şi, la urma urmei, ar fi cumpărate de noi, căci sunt salariile noastre în joc.

Cum aş putea oare să fiu îndeajuns de expresiv în alegerea cadoului pentru o dată specială? Să pornim rotiţele: romantism -iubire -pasiune -fericire -senzualitate. În primul rând înseamnă trandafiri. Trandafiri roşii!

Bun! Ceva ce să simbolizeze ataşamentul, grija faţă de a păstra iubirea noastră. Nu, casă nu intră în discuţie. Un inel intr-o cutie frumoasă şi stilată. Nu, căci la inele nu prea sunt pe aceeaşi lungime de undă cu ea. Nobleţe -trăinicie -durabilitate. Cu ce le-aş putea exprima?

Mă depăşeşte … dar îl întreb pe nenea Google, el le ştie pe toate… Poate imi spune mai multe despre acest capitol, flori online.

Hopa! Buchete de trandafiri cu trandafiri minunati, proaspeti, vibranti, absolut cuceritori!

 Evrika! Exact ce îmi doream. Comoara noastră în cufărul iubirii. Mai bine nici că se putea!

…..

Dacă vă întrebaţi de efectul buchetului de trandafiri, vă răspund arătându-vă poezia  primită de mine de la ea:

 

De când te ştiu încerc să te cunosc

Eşti pentru mine marea provocare

Şi am umplut, studiindu-te, jurnale

Şi te iubesc frumos, cu dor, cu rost.

Mi-e drag tot ce va fi şi tot ce-a fost

Căci tu îmi eşti misterul cel mai mare

Şi viaţa-n doi e farmecul prin care

Ieşim din cotidianul cel anost

.

Eşti bun şi drept şi vorba ta-i balsam

Şi-i o minune ce-am trăit noi doi

Căci nu speram, iubire, să te am.

 

Iar anii ce trecură peste noi

Însemnă doi copii ce-i legănam

Ţinându-ne de mână amândoi!

Pentru cei ce nu stiu ce este romantismul, iar un buchet de trandafiri este doar un instrument de manipulare, va voi spune doar definitia:

Rosa L. (Trandafir) este un gen de plante perene ornamentale din familia Rosaceae, originar din regiunile continentale și subtropicale ale emisferei nordice, cuprinzând peste 200 de specii de arbuști erecți, deseori spinoși.

Planta tipică are tulpina spinoasă și fructul ca măceșele trandafirului sălbatic, „Rosa canina” care crește sub formă de tufișuri în regiunile aride, cu soluri calcaroase.

Lumina ta – Poezia de duminica

Lumina ta

Lumina ta

Corina Nica

Tu-mi ceri ce n-am, un gând frumos
care să-ți fie de folos.
Un zâmbet calm, misterios,
Poate mieros, alunecos.
Cuvinte multe spuse prost
mă fac să-ntreb cu ce folos
să te-ntristez scriind ce-a fost
și să te mint c-a avut rost.
Tu să privești din lumea rea
spre zări ce soare îți pot da
și să iubești lumina ta
de dulce și frumoasă stea.

Sincere urări – Poezia de duminica

Sincere urariSincere urări

 Corina Nica

Am tăiat în calendar zile multe fără tine

Bucurându-mă-n zadar de uitările senine.
Și forțând un zâmbet trist să-nțeleagă neiubirea
Setea mea de vechiul vis reaprinde amintirea.

N-ai știut ce ai și-ai șters infinitul de culoare
Pentru că n-ai înțeles sau că n-ai avut răbdare.
Într-un fel superficial ți-ar făcut mult rău, iubite,
Iar prezentul ți-e banal, plin de doruri risipite.

Cum sunt eu? Nici n-a contat. Și, probabil, niciodată
Ce simt eu cu-adevărat n-o știi inima-ți de piatră.
Dacă tu ești bine-așa, fără stropul de speranță
Eu te las în lumea ta și-ți doresc să ai o viață

Cam așa de întristată cum mi-e mie inima,
Cam atâta de bogată în iubire, ca a mea,
Tot atât de fără soare cum mi-s mie zilele
Și fără piper și sare cum mi-s mie nopțile.

Stietotii – Poezia de duminica

StietotStietotii

Corina Nica

Interesantă naţie de oameni triști
Te privesc cu silă. ,,Tu exiști?”
Numai ei au răspunsuri și intrebări
După ei se dă ceasul in șapte zări.

Ai familie? Ce plictisitor!
Indrăznești să vorbești despre amor?
Ai carieră sau studii? Ce glumă!
Toată truda ta e doar o spumă.

Numai ei sunt modelul perfect
Numai ce spun și cred ei e drept.
Ziua-i soare din cauza lor
Fără ei nu există decor.

Ia mai luaţi câte-o pauză toţi,
Voi, greţoși și banali Știetoţi!

Femeie – poezia de duminica

Femeie

Femeie

de Corina Nica

Dau viata mea pe-o sarutare
Si te-as chema, dar nu am glas
Si nici puteri nu mi-au ramas
Sa-ti spun in soapta cat ma doare.

Nici nu-nteleg, nici nu mai cred,
Nici nu mai lupt deloc cu mine.
Si nu mi-e rau, dar nu mi-e bine
Si nici nu pot sa ma dezleg.

Am ferecat al tau secret
Adanc, in inima la mine
Si te-as ierta cum se cuvine
Imbratisandu-ne, discret.

De ce nu vii chiar tu cu-o floare?
De ce nu stergi al meu obraz
De dor, de lacrimi, de necaz?
De ce n-auzi a mea chemare?

Iubire, visul mi l-ai stins,
Dar sunt cu-adevarat FEMEIE
Caci am simtit acea scanteie
Ce multi tanjesc s-o fi atins.