Cu toate că nu am timp de nimic şi rămân în urmă cu multe dintre lucrurile programate în agendă, am, câteodată, timp să meditez la ceea ce voi face la alegeri. Adică, la ce aleg.
Din start nu aleg pe cineva care mă răneşte într-un fel sau altul. Iar la aceste alegeri am avut parte de aşa ceva, chiar dacă nu eu personal.
Tehnici psihologice de manipulare. Dacă ar fi să spun cuiva cum este în practică ceea ce este scris pe hârtie, i-aş arăta primul tur ale acestor alegeri. Avem aici multe, dar mă opresc doar la câteva. Pentru că în sondaj a reieşit că este important (80%) ca un candidat să fie religios, avem un “român” sadea la candidatură. Pentru că orice om priveşte cu teamă la ceva nou şi necunoscut, şi va rămâne la cel vechi, mutarea secţiilor de votare de la locurile lor tradiţionale, chiar şi cu 200 de metri, este o tehnică de manevră psihologică. Faptul de a pune piedici şi a-l sabota pe cel ce nu vrea să gândească ca tine se încadrează tot la manevre. Dar mulţi dintre voi nu aţi observat. Şi nici chiar #massmedia. Sau, dacă a observat, tace. Ceea ce este şi mai grav. Şi tu nu vei merge la vot. Nici el şi nici marea majoritate a celor cu care am mai discutat politică.
De asta sunt singur. Ah. Să nu uităm şi de alegerile democratice. Nu am primit nici-un mesaj concret şi convingător din parte candidaţilor de la preşedenţia României. Şi nici măcar nu au încercat. Bine, să nu fiu chiar cârcotaş, au încercat, dar au transmis lucruri aiurea. Nuanţări şi dubii există cu carul, insă mesaje concrete, la obiect, niciuna.
Cum adică ce? Păi, să vedem!
Proces verbal, pardon, Ponta Victor are sloganul: “Mândri că suntem români”. Ăsta este un slogan care denotă purtarea de copil tardiv dezvoltat psihic (sau în cazul de faţă psihic dezvoltat până la o anumită limită funcţională social, peste care nu poate trece, căci asta este limita lui), prin care îmi spune: “Eu sunt român, nu ca neamţul ăla”. Mândria de a fi român nu este una de laudă. Mergi tu prin oricare tară civilizată şi mândreşte-e că eşti român. Îţi trece mândria în cinci minute, căci o parte nereprezentativă a românilor au trecut pe acolo şi au făcut prăpăd, ajungând să stigmatizeze chiar concepţia de român. Şi nu încerca să mă contrazici, ştii şi tu că este aşa.
“mândri că suntem români”. Chiar şi acei oameni, care sunt reprezentativi pentru conceptul de român, şi care se află peste hotare, muncind şi aducând bani ţării (şi, inclusiv, guvernanţilor), au avut parte de tratamentul “. Aş spune că sloganul pentru cei din străinătate este: “voteaza, dacă poţi”. Ei nu sunt aici, sunt acolo, şi au învăţat să muncească corect într-o ţară care îi tratează corect, şi în care corectitudinea este la rang de normalitate. Astfel a apărut pericolul de a fi penalizat de acolo, şi au rezolvat cu acele “nefuncţionalităţi” ale sistemului care au scuza “aşa este în România, nu ştie stânga ce face dreaptă”.
Şi tocmai despre asta este vorba. Când apar astfel de situaţii de dezinteres faţă de ţară şi de cei ce sunt aici, nu pot să spun decât: Da, se pare că are un interes personal, care este mai important decât orice altceva. Şi astfel nu am cum să îl votez. Oricât de pregătit ar fi el în ale ştiinţei, este corigent în relaţionarea normală din punct de vedere social şi ar fi în stare să scuipe pe oricine care i-ar spune în faţă ce crede despre el. Şi, ştiţi, tocmai violenţa aceasta este ceea ce denotă neputinţa lui de a se relaţiona normal social.
Să trecem şi pe la neamţ. Nu, nu sunt naţionalist. Aici, în inima Covasnei, românul este minoritar în minoritate. Şi a învăţat ce este omenia şi convieţuirea. Chiar dacă mai sunt numit “bozgor” din ambele tabere (de minoritari şi de minoritari …).
“România lucrului bine făcut”. Păi, dacă era ceva bine făcut în România, nu ne aflam unde ne afkăm astăzi. Şi sunt foarte puţine lucruri care le facem bine. De asta nu avem succes în altă parte cu ceea ce facem noi în România.
