Donatorul şi primitorul să fie creştini ortodocşi – WTF???

Din categoria: “ce mama măsii am citit?!?”, astăzi un text de pe un “sit oficial” al  Mănăstirii Petru Vodă:

Creştinii nu au dreptul să doneze sânge sau organe decât numai în următoarele condiţii:

  • Atât donatorul, cât şi primitorul să fie creştini ortodocşi
  • Donatorul să nu moară prin donare
  • Primitorul să fie în reală nevoie de transplant, altminteri fiindu-i pusă în pericol viaţa
  • Transplantul nu se poate face fără acceptul duhovnicului donatorului şi al duhovnicului primitorului, fiindcă numai preoţii, iar nu mirenii, sunt administratorii Trupului şi Sângelui lui Hristos
  • Este antihristic a face comerţ cu trupul dăruit de Dumnezeu.

Articolul este scris în legătură cu noua declaraţie de donator de organe, dar ceea ce am citit acolo este de+a dreptul prostie de om “atoatestiutor” cu creierii putreziţi prin chiliile mănăstirii, ce nu poate să-şi scoată capul în afara mănăstirii fără să se cace pe el că va fi mâncat de “Diavol”.

Nu mă înţelegeţi greşit. Toată stima şi respectul pentru preoţi şi duhovnici, atâta timp cât sunt cu mintea întreagă. Dar astfel de reataţi ai societăţii, ascunşi în tot felul de mănăstiri şi care mai dau şi comunicate cu “adevăruri” biblice …

Pentru a putea scoate astfel de aberaţii trebuie să fii cretin, nu creştin. Cum, mă, Petru Vodă (halal semnătură- puteai măcar să îţi spui Pulică Frânaru). Printre multele studii şi argumente stiinţifice, psihologice şi tot rahatul înşiruit acolo, elaborate tot la mănăstirea Petru Vodă, nu ai găsit nici un paragraf care să îţi explice de ce duhovnicul tău a fost resuscitat, şi mai ales cum? Sau ai vrea în fiecare echipă de intervenţie şi câte un preot (plătit de stat, nu?), iar dacă primitorul ar fi catolic sau de altă credinţă, l-ai băga în pizda măsii, că nu corespunde canoanelor tale?

Şi dacă tot suntem aici, în tot documentul acela te-ai erijat în “noi, cetăţenii statului român”, care depui contestaţii la fiecare capitol şi subcapitol al legii, cum îi explici unui donator de organe, şi, mai ales, unui primitor de organe că nu se poate face nimic cu transplantul, pentru că preotul nu este de acord? Adică rudele nu pot fi de acord, după tine, dar un oarecare in sutană neagră poate fi de acord, sau nu, cu donarea de sânge şi organe, după criterii din secolul I Î.Ch.?

Bugetarii să scuipe sânge … birocratic

Bugetarii să scuipe sange ... birocratic

Falsa perceptie incetatenita, dusa la extrem. Sursa foto: Facebook

Bugetarii să scuipe sânge … birocratic!- asta pare să fie noua politică a celor de sus. Peste tot unde mă uit, văd tot felul de acţiuni de corectare a unor probleme funcţionale, ceea ce este bine. Ca să funcţioneze ceva bine, trebuie şi muncă. Şi totul trebuie să apară pe hârtie, căci aşa se poate controla cel mai uşor.

Şi aici intervine partea dureroasă. Verba volant, scripta manent. Şi ştim asta de mii de ani. Doar că … Mulţi dintre cei ce lucrează în sistemul bugetar, oricare compartiment ar fi acela, au specializări pe anumite meserii. Şi cu toată birocraţia de ayi, nu mai contează care este aceea. Trebuie să ai cunoştiinţe de operare calculator şi …. cam atât. Pentru că timpul tău de lucru a devenit mult prea preţios celui ce vine în control, şi cum el trebuie să vadă o transparenţă totală (A.K.A -să termine mai repede, căci el este controlul, ce naiba!), munca ta devine birocratică. Angajări nu se mai fac, iar pe lângă munca ta pe care ai specializarea, ai de făcut şi cea de secretară. Şi nu este deloc OK.

Am privit un pic în mai toate domeniile bugetare şi peste tot este acelaşi aspect. Informatizare făcută la greu, la apelul bocancilor, cu softuri ce nu sunt specializate (ale căror tehnicieni ori nu fac faţă, ori nu le pasă în ce condiţii lucrează utilizatorul final), oboseală cronică acumulată de tot mai multele pretenţii birocratice . şi multe alte aspecte negative. Aud tot mai des oameni care se bucură că ies la pensie (anticipată, bine-nţeles, dar pare logic ca la acea vârstă să nu ţină pasul cu tehnologia), oameni care pleacă în străinătate la muncă (da, nu e totuna că lucrezi pentru 800 de lei sau pentru 800 de Euro), chit că munca de acolo este muncă (şi nu birocraţie), şi oameni care preferă să stea acasă, în şomaj şi să mai ciupească câte ceva din munca la negru. Dar toate astea nu sunt nici observate şi nici nu prezintă interes clasei conducătoare. Mai nou, am observat că sunt unii patroni care au pretenţia de a rezolva şi munca birocratică de către muncitorul de rând.

Dacă vreţi argumente concrete de ce am spus atât de drastic: Bugetarii să scuipe sânge … birocratic, vă dau câteva. Domeniul: sănătate. O femeie de serviciu, care face curăţenie şi … atât, are multe camere alocate sectorului să şi birocraţia necesară dovezii că şi-a făcut munca. Calculat, ea trebuie să facă curat în 5 minute (aici se include şi birocraţia) pentru a-şi putea termina treaba la timp. Infirmiera are 3 minute să aranjeze tot ce îi revine per cameră. Asistenta … ei bine, aici avem deja lucruri complexe. Un program de centralizare şi evidenţă electronică îi mănâncă timpul la greu. Calcu făcut simplu, medicaţia scrisă pacienţilor de pe secţia sa îi ia, să zicem  o oră, până la o oră şi jumătate (în funcţie de … întreruperile solicitate), din care, atenţie, 40-45 de minute este timpul de aşteptare a serverului de date -timp preţios pierdut de pomană). Şi exemplele pot continua.

Draii noştrii conducători văd doar banii pe care trebuie să îi dea bugetarilor. Şi controlul lor. Numărul acela de bugetari sunt doar un număr, iar munca trebuie făcută în aşa fel încât el dintr-o singură privire pe o statistică, să îţi dea seama dacă treburile merg bine sau nu. Spuneţi voi, când aţi văzut ultima dată un parlamentar întrând într-o Policlinică, neanunţat, pentru a vedea starea reală a lucrurilor sau să îmcerce să se programeze la un consult pentru o problemă acută. Să acuzi medici, asistenţi şi personalul de dezinteres este uşor, dar nu am văzut exemplu concret adus să confirme acuzaţiile (ultima dată când am verificat, Constituţia spunea că acuzatorul trebuie să vină cu dovezi). Sau când aţi văzut picior de parlamentar neanunţat într-o instituţie, să zicem, Primărie. Nu, sunt prea ocupaţi. Interesant ar fi de aflat cu ce, pentru că hârtiile sunt încă în regulă, statosticile, aşa cum sunt ele, le primeşte, şi îl doare undeva de starea reală a lucrurilor.

Contează doar ca bugetarii să scuipe sânge … birocratic pentru amărâtul acela de salariu. Şi este întâmplare reală şi tristă acest sânge.