Dă-te, bă, că blochez eu drumul la Pungeşti!

Dă-te, bă, că blochez eu drumul la Pungeşti!

Statul te vrea prost si stie cum sa te faca sa taci PungestiSuntem la Pungeşti, iar!

Fără supărare, cât de tembeli ne văd unii? Păi să vedem concret. În tot scandalul de la Pungeşti, care oricum este discutabil, împotriva căror interese este lupta, reiese simplu şi clar ce vede nenea Statul în omul simplu, neparticipant activ la evenimente: un cretin şi un prost ce se poate manipula cum vrea El -statul. Dovada? În dimineaţa aceasta a fost blocat drumul dintre Pungeşti şi … mă rog, celălalt sat. Jandarmeria a arestat fostul primar (se numeşte arest acţiunea de a reţine o persoană) pentru că a blocat acel drum.

Ce face Jandarmeria? Preia iniţiativa şi … blochează ei drumul public! Din imagini ce se vede este un pic altceva decât declară oficială. La 4:30 drumul era deja blocat de jandarmi, nu se putea trece şi refuzau să spună ceva în mod concret privind motivul acelui baraj al forţelor de ordine, la ieşirea din sat. Apoi, sunt persoane care sunt ARESTATE şi se aleg cu dosar penal pentru blocarea unui drum public. Apoi … toată ziua acelaşi drum public este blocat de Jandarmerie. Pe orele de seara se vede în una dintre filmări cum un grup de persoane îi roagă pe jandarmi să îi lase să meargă în satul vecin, pentru a duce mâncare şi haine (nu contează cui).

În principiu, după eliberarea drumului public (dacă tot asta spun oficialităţile) trebuia să formeze un cordon în jurul acelor utilaje, dacă tot asta doreau să “apere”, şi să lase liber drumul public, dacă tot asta este miza principală şi “dauna” adusă interesului public de către cei din Pungeşti.

Poate nu sunt coerent la ora aceasta, dar ideea este că nici măcar nu se obosesc oficialităţile să spună o minciună frumoasă, dacă adevărul este prea “dureros”.

Statul crede că sunt atât de prost, încât nu pricep subtilităţile unor acorduri “strategice” de “dezvoltare” vitale economiei României. Sub această scuză, mă face cretin, prin tot felul de comunicate de presă date de oameni dubioşi (cel puţin din punct de vedere psihic- aici se încadrează şi tinerelul nostru paranoic – dacă nu şi moral) prin care sunt înştiinţat că … sunt prost şi nu înţeleg strategiile “oamenilor importanţi” din stat. Poveştile spuse în lumina reflectoarelor nu reuşesc să îi convingă nici măcar pe cplegii lor de partid, darămite o ţară întreagă.

Pungeşti a fost declarata zona de ordine publica speciala!!! Coloana fortelor de represiune care venea dinspre Vaslui avea 45 de masini ! Si se intindea pe 3 km !!! Sursa: http://www.infocivic.ro/2-decembrie-2013-a-inceput-razboiul-impotriva-poporului-roman/#

Noi ce am aflat de la oficialităţi a fost că cei din Pumgeşti au blocat drumul public. Nu a suflat nimeni o vorbă despre tot restul. Şi, oricum, 250 sau 1000 de jandarmi, nu contează, sunt bani serioşi din buzunarul MEU, pentru o acţiune ce nu se justifică civic şi moral.

Astăzi, Statul a spus: “Dă-te, bă, că blochez eu drumul la Pungeşti!” Mâine, mai vedem …

 

Bugetarii să scuipe sânge … birocratic

Bugetarii să scuipe sange ... birocratic

Falsa perceptie incetatenita, dusa la extrem. Sursa foto: Facebook

Bugetarii să scuipe sânge … birocratic!- asta pare să fie noua politică a celor de sus. Peste tot unde mă uit, văd tot felul de acţiuni de corectare a unor probleme funcţionale, ceea ce este bine. Ca să funcţioneze ceva bine, trebuie şi muncă. Şi totul trebuie să apară pe hârtie, căci aşa se poate controla cel mai uşor.

Şi aici intervine partea dureroasă. Verba volant, scripta manent. Şi ştim asta de mii de ani. Doar că … Mulţi dintre cei ce lucrează în sistemul bugetar, oricare compartiment ar fi acela, au specializări pe anumite meserii. Şi cu toată birocraţia de ayi, nu mai contează care este aceea. Trebuie să ai cunoştiinţe de operare calculator şi …. cam atât. Pentru că timpul tău de lucru a devenit mult prea preţios celui ce vine în control, şi cum el trebuie să vadă o transparenţă totală (A.K.A -să termine mai repede, căci el este controlul, ce naiba!), munca ta devine birocratică. Angajări nu se mai fac, iar pe lângă munca ta pe care ai specializarea, ai de făcut şi cea de secretară. Şi nu este deloc OK.

Am privit un pic în mai toate domeniile bugetare şi peste tot este acelaşi aspect. Informatizare făcută la greu, la apelul bocancilor, cu softuri ce nu sunt specializate (ale căror tehnicieni ori nu fac faţă, ori nu le pasă în ce condiţii lucrează utilizatorul final), oboseală cronică acumulată de tot mai multele pretenţii birocratice . şi multe alte aspecte negative. Aud tot mai des oameni care se bucură că ies la pensie (anticipată, bine-nţeles, dar pare logic ca la acea vârstă să nu ţină pasul cu tehnologia), oameni care pleacă în străinătate la muncă (da, nu e totuna că lucrezi pentru 800 de lei sau pentru 800 de Euro), chit că munca de acolo este muncă (şi nu birocraţie), şi oameni care preferă să stea acasă, în şomaj şi să mai ciupească câte ceva din munca la negru. Dar toate astea nu sunt nici observate şi nici nu prezintă interes clasei conducătoare. Mai nou, am observat că sunt unii patroni care au pretenţia de a rezolva şi munca birocratică de către muncitorul de rând.

Dacă vreţi argumente concrete de ce am spus atât de drastic: Bugetarii să scuipe sânge … birocratic, vă dau câteva. Domeniul: sănătate. O femeie de serviciu, care face curăţenie şi … atât, are multe camere alocate sectorului să şi birocraţia necesară dovezii că şi-a făcut munca. Calculat, ea trebuie să facă curat în 5 minute (aici se include şi birocraţia) pentru a-şi putea termina treaba la timp. Infirmiera are 3 minute să aranjeze tot ce îi revine per cameră. Asistenta … ei bine, aici avem deja lucruri complexe. Un program de centralizare şi evidenţă electronică îi mănâncă timpul la greu. Calcu făcut simplu, medicaţia scrisă pacienţilor de pe secţia sa îi ia, să zicem  o oră, până la o oră şi jumătate (în funcţie de … întreruperile solicitate), din care, atenţie, 40-45 de minute este timpul de aşteptare a serverului de date -timp preţios pierdut de pomană). Şi exemplele pot continua.

Draii noştrii conducători văd doar banii pe care trebuie să îi dea bugetarilor. Şi controlul lor. Numărul acela de bugetari sunt doar un număr, iar munca trebuie făcută în aşa fel încât el dintr-o singură privire pe o statistică, să îţi dea seama dacă treburile merg bine sau nu. Spuneţi voi, când aţi văzut ultima dată un parlamentar întrând într-o Policlinică, neanunţat, pentru a vedea starea reală a lucrurilor sau să îmcerce să se programeze la un consult pentru o problemă acută. Să acuzi medici, asistenţi şi personalul de dezinteres este uşor, dar nu am văzut exemplu concret adus să confirme acuzaţiile (ultima dată când am verificat, Constituţia spunea că acuzatorul trebuie să vină cu dovezi). Sau când aţi văzut picior de parlamentar neanunţat într-o instituţie, să zicem, Primărie. Nu, sunt prea ocupaţi. Interesant ar fi de aflat cu ce, pentru că hârtiile sunt încă în regulă, statosticile, aşa cum sunt ele, le primeşte, şi îl doare undeva de starea reală a lucrurilor.

Contează doar ca bugetarii să scuipe sânge … birocratic pentru amărâtul acela de salariu. Şi este întâmplare reală şi tristă acest sânge.

23 august – m-as intoarce oricand!

23 augustStii de la parinti sau ai citit de ziua de 23 august. Era o zi de sarbatoare. Mult iubitul si stimatul conducator si partidul …

OK. Asta este partea care era exagerata. Desi pupincuristi de genul acesta vezi si in ziua de azi (apropo, domnisoara pupincurist, toate acele lucruri erau facute cu pasiune, si eram crezuti pentru ca chiar credeam – ar fi cazul sa crezi si tu, pentru a fi crezuta – asta daca tot ai plecat pe drumul acesta).
Ce nu mai vezi azi este:

  1. Munca – facuta cu pasiune si pana la capat. Da, domnitelor, se lucra pe vremea aceea. Te apucai de ceva, il faceai si aveai satisfactia de a termina o treaba. Uneori chiar erai si laudat, chiar daca era ceva normal, si erau sincere laudele. Cand auzi de la cate o persoana mai in varsta ca ea a facut cutare lucru, zambeste-i, ea chiar a lucrat. Azi daca ma plimb in zece orase, s-ar putea sa gasesc doar zece oameni care mai lucreaza astfel. Si daca ma opresc in 100 de restaurante voi fi respecta in 1, maxim 2, desi din banii mei primeste salariul!
  2. Respect – bunul simt era la un nivel la care nu o sa mai fie romanii niciodata. Pare ca vorbesc de ideal, dar chiar exista bunul simt si  era observabil. Azi, un individ al carui bun simt este exemplar si de nivel inalt este luat in deradere, si il stie toata lumea ca “ala batos”. Si era simplu: respectai si erai respectat. Domnul invatator nu era injurat acasa pentru ca a luat copilul nota 4, ci era scormonit copilul pana spunea adevarul (asta apropo de un lucru extrem de simplu la ce se intampla cu rezultatele extrem de dezastruoase de la Bac -nimeni nu realizeaza ca daca un parinte injura acasa un profesor, copilul respectiv va pierde orice urma de respect pentru profesorul respectiv si, implicit, materia respectiva?). Iar medicul avea spatiul de decizie terapeutica optima (da, asa se numeste ceea ce tu nu stii -cunosti beneficiile unui medicament, dar nu ai cunostintele lui cu privire la interactiuni, practica, raport beneficiu si multe altele -ce tin atat de vechime, cat si de bunul simt) si nu era luat la trei pazeste si sicanat pana cand explica pe limba prostului de ce totusi decizia respectiva este cea mai buna dintre toate. Si nu in ultimul rand, erai respectat chiar si atunci cand spuneai ca esti roman (asta apropo de patania unui prieten care pe un drum de 2000 de km a preferat sa spuna ca este ungur, din cauza tratamentului diferit ce i s-a aplicat cat timp spunea ca e roman).
  3. Familia – exista notiunea de familie ca si colectiv, nu ca in ziua de azi. Multi dintre voi nu intelegeti de ce va toaca mama nervii sa va impacati cu fratele sau cu varul X, sa ii respectati decizia si sa treceti mai departe, sa fiti prieteni. Familia este nucleul care te formeaza, te hraneste si te sprijina. Te caci pe ea si vei fi tratat ca atare, este simplu, nu? Ajungi pe drumuri, te tenteaza sa te droghezi si sa spargi capul oricui, treci la “ideologii” de cartier, unde cel cu banul este tatal, dar se intampla asta tot din cauza ta. Cine te pune sa iti judeci proprii parinti, fara sa ai cunostintele necesare si fara sa ii asculti macar parerea. Ah, si sa nu uit, faptul ca esti mamaliga si nu stii sa comunici cu proprii parinti nu este vina lor, ci este incapatanarea ta.

Ma voi opri aici, desi sunt multe de insiruit aici, multe dintre acele lucruri care fac ca un om normal sa aiba greata cand iese in lume si constata ca nu este respectat.

Spune ceea ce gandesti, fii creativ si nu incerca sa faci spamming. Continutul bogat si la subiect al comentariului te poate pastra aici. Multumesc!

Mortii in miscare. Coabitare?

COABITÁ, coabitez, vb. I. Intranz. (Jur.) A locui, a trăi împreună (în aceeași casă) cu cineva; a conviețui. [Pr.-co-a-] – Din fr.cohabiter, lat. cohabitare. 
Sursa: DEX ’98 (1998) |

In urma cu cateva minute, CCR a decis reintoarcerea lui Basescu la Cotroceni. De ce se vor misca mortii? Pai, asa este romanul. Observ deja o tendinta de a aduna oamenii in Piata Universitatii, sau nu, pentru a protesta impotriva acestei decizii.
Desi decizia parea una de bun simt si just, se pare ca mamaliguta va exploda. Spun ca de bun simt, pentru ca  acest razboi politic a afectat extrem de negativ lumea simpla, muncitorul de rand, caruia nu ii pasa de jocuri politice. Si tot de bun simt, pentru ca puteam deveni o a doua tara cu probleme financiare grave, alaturi de Grecia. Si tot de bun simt, pentru ca asa este corect.
Si just, pentru ca asa spune legea. As fi fost trist sa observ cum niste cifre se pot manipula in favoarea sau defavoarea cuiva, folosind “frumusetea legilor” -interpretabilitatea lor. Suntem evazivi pana si in legi, nu avem un legislativ care sa spuna ca albul este alb si negrul este negru. Nu. Ea admite, semioficial ca este si gri. Si asta nu le place multora, mai ales acelor investitori care vad un potential in Romania, dar se retrag pentru a nu lupta cu legile care spun ca exista si gri.

Si, da, va fi necesara coabitarea puterilor statului. Presedentia, care este, justitia, care, iata, s-a aratat independenta, si parlaamentul, care se schimba mult prea dinamic si mult prea in functie de bani. Adica, ai o platforma, ai declarat niste principii, dar nu te tii de ele, ci schimbi din mers, in functie de confotul tau. Un apel am, totusi, catre bun simt: sa lasam mortii in pace. Desi tare am impresia ca nu va fi asa!

Spune ceea ce gandesti, fii creativ si nu incerca sa faci spamming. Continutul bogat si la subiect al comentariului te poate pastra aici. Multumesc!

Oare cum arata 7 milioane de oameni la munca?

Ma uit la un protest “spontan” in Piata Universitatii, si citesc ceva de genul “Oare cum ar arata 7 milioane de oameni in Piata Universitatii?”. Dar fiind ora pranzului, in mijlocul saptamanii, stau si ma intreb de unde atatia oameni la ora asta. Nu mai munceste nimeni? Si intrebarea logica care urmeaza este una de bun simt: Cum de nu intreaba nimeni: Cum arata 7 milioane de oameni la munca?

Nu aud decat cuvinte gen furt, nenorocit, distrugere, hot. Unul nu vorbeste despre munca, despre dreptate, despre responsabilitate, despre lege. Si ma intreb: este OK ca la referendum au fost 7 milioane de oameni care au votat. Si suntem mai multe milioane, parca. Deci, ceilalti nu conteaza? Poate sunt ei tacuti, poate isi vad de treaba, dar oricum o iau, nu vad de ce atata tam-tam. Nene, daca ai prea mult timp, gaseste-ti ceva de lucru si lasa-i pe ceilalti in pace. Fiecare pe creanga sa!
Si, da, am fi o tara foarte bogata daca 7 milioane de oameni ar fi la munca!

Spune ceea ce gandesti, fii creativ si nu incerca sa faci spamming. Continutul bogat si la subiect al comentariului te poate pastra aici. Multumesc!

Greata de dimineata: sarcina nedorita, dupa ce m-a f***t Guvernul

Greata de dimineata

M-am trezit la o ora nefireasca pentru cineva care e liber azi. Cu greata mare iin mine. Recunosc, este mancarea de aseara. Niste unt care nu as fi avut voie sa il mananc. Dar ce m-a facut sa vars in urmatoarele minute a fost  stirea aceasta.
Pe scurt, un procuror moare la varsta de 29 de ani, dupa ce cade de la fereastra apartamentului sau. Ancheta ceva in legatura cu Adrian Nastase. Ultimul cu care a discutat (desi se pare ca era pregatit sa lupte) este procurorul Victor Ponta, care se si alege cu un dosar penal pentru crima, urmat de NUP (neinceperea urmaririi penale) si secretizarea dosarului  nr. 177/P/2002. O ziarista obtine crampeie din dosar si le publica intr-un ziar din Germania (nu ma mir de ce nu la noi).

Dar sa trec inapoi la greata mea de dimineata. Sunt insarcinat. Sunt insarcinat ca maine sa decid ce este ceea ce vreau eu. Doar ca de nicaieri nu reiese care este adevarul. Ma intreb daca toata aceasta istorie este adevarata sau nu. Dar de fapt nu conteaza. Si stii de ce? Pentru ca incep sa inteleg toata lupta aceasta politica ce se duce zilele acestea. In dimineata aceasta am impresia ca se duce lupta intre doi oameni care au probleme psihice grave. Nu acuz, dar pare sa aiba logica faptul ca pe niciunul dintre combatanti nu il intereseaza nimeni altcineva decat “adevarul”. Nu conteaza ca sufar eu si tu si o tara intreaga. Ca se duce de rapa tot in legaturile cu celelalte tari. Si ca in cateva saptamani am saracit iar.

Tot ceea ce facem in viata lasa niste urme. Mai superficiale sau mai adanci. Nu imi pot imagina cum este sa ma cert cu cineva care apoi moare (nu conteaza ca este accident, suicid -nu intreb de autor moral, etc.). Ar lasa ceva urme in mine un astfel de eveniment. Si ma intreb daca nu cumva astfel de evenimente au creat monstrii, cu ambitii mari, care lupta pentru “drepatatea” lor. Daca nu cumva maine trebuie sa decid care dintre monstrii este mai putin bolnav psihic.

Si mi-e greata. Am fost f***t de niste oameni politici, iar acum sunt insarcinat sa decid in favoarea unuia sau a altuia dintre politicieni, desi nu vreau. Alternativele sunt putine, dar ma intreb unde sunt medicii si psihologii, la ora aceasta, daca ei dorm bine si daca le pasa.

TU? Cum te descurci cu sarcina? Sau nici nu stiai de ea?

Spune ceea ce gandesti, fii creativ si nu incerca sa faci spamming. Continutul bogat si la subiect al comentariului te poate pastra aici. Multumesc!