Bugetarii să scuipe sânge … birocratic

Bugetarii să scuipe sange ... birocratic

Falsa perceptie incetatenita, dusa la extrem. Sursa foto: Facebook

Bugetarii să scuipe sânge … birocratic!- asta pare să fie noua politică a celor de sus. Peste tot unde mă uit, văd tot felul de acţiuni de corectare a unor probleme funcţionale, ceea ce este bine. Ca să funcţioneze ceva bine, trebuie şi muncă. Şi totul trebuie să apară pe hârtie, căci aşa se poate controla cel mai uşor.

Şi aici intervine partea dureroasă. Verba volant, scripta manent. Şi ştim asta de mii de ani. Doar că … Mulţi dintre cei ce lucrează în sistemul bugetar, oricare compartiment ar fi acela, au specializări pe anumite meserii. Şi cu toată birocraţia de ayi, nu mai contează care este aceea. Trebuie să ai cunoştiinţe de operare calculator şi …. cam atât. Pentru că timpul tău de lucru a devenit mult prea preţios celui ce vine în control, şi cum el trebuie să vadă o transparenţă totală (A.K.A -să termine mai repede, căci el este controlul, ce naiba!), munca ta devine birocratică. Angajări nu se mai fac, iar pe lângă munca ta pe care ai specializarea, ai de făcut şi cea de secretară. Şi nu este deloc OK.

Am privit un pic în mai toate domeniile bugetare şi peste tot este acelaşi aspect. Informatizare făcută la greu, la apelul bocancilor, cu softuri ce nu sunt specializate (ale căror tehnicieni ori nu fac faţă, ori nu le pasă în ce condiţii lucrează utilizatorul final), oboseală cronică acumulată de tot mai multele pretenţii birocratice . şi multe alte aspecte negative. Aud tot mai des oameni care se bucură că ies la pensie (anticipată, bine-nţeles, dar pare logic ca la acea vârstă să nu ţină pasul cu tehnologia), oameni care pleacă în străinătate la muncă (da, nu e totuna că lucrezi pentru 800 de lei sau pentru 800 de Euro), chit că munca de acolo este muncă (şi nu birocraţie), şi oameni care preferă să stea acasă, în şomaj şi să mai ciupească câte ceva din munca la negru. Dar toate astea nu sunt nici observate şi nici nu prezintă interes clasei conducătoare. Mai nou, am observat că sunt unii patroni care au pretenţia de a rezolva şi munca birocratică de către muncitorul de rând.

Dacă vreţi argumente concrete de ce am spus atât de drastic: Bugetarii să scuipe sânge … birocratic, vă dau câteva. Domeniul: sănătate. O femeie de serviciu, care face curăţenie şi … atât, are multe camere alocate sectorului să şi birocraţia necesară dovezii că şi-a făcut munca. Calculat, ea trebuie să facă curat în 5 minute (aici se include şi birocraţia) pentru a-şi putea termina treaba la timp. Infirmiera are 3 minute să aranjeze tot ce îi revine per cameră. Asistenta … ei bine, aici avem deja lucruri complexe. Un program de centralizare şi evidenţă electronică îi mănâncă timpul la greu. Calcu făcut simplu, medicaţia scrisă pacienţilor de pe secţia sa îi ia, să zicem  o oră, până la o oră şi jumătate (în funcţie de … întreruperile solicitate), din care, atenţie, 40-45 de minute este timpul de aşteptare a serverului de date -timp preţios pierdut de pomană). Şi exemplele pot continua.

Draii noştrii conducători văd doar banii pe care trebuie să îi dea bugetarilor. Şi controlul lor. Numărul acela de bugetari sunt doar un număr, iar munca trebuie făcută în aşa fel încât el dintr-o singură privire pe o statistică, să îţi dea seama dacă treburile merg bine sau nu. Spuneţi voi, când aţi văzut ultima dată un parlamentar întrând într-o Policlinică, neanunţat, pentru a vedea starea reală a lucrurilor sau să îmcerce să se programeze la un consult pentru o problemă acută. Să acuzi medici, asistenţi şi personalul de dezinteres este uşor, dar nu am văzut exemplu concret adus să confirme acuzaţiile (ultima dată când am verificat, Constituţia spunea că acuzatorul trebuie să vină cu dovezi). Sau când aţi văzut picior de parlamentar neanunţat într-o instituţie, să zicem, Primărie. Nu, sunt prea ocupaţi. Interesant ar fi de aflat cu ce, pentru că hârtiile sunt încă în regulă, statosticile, aşa cum sunt ele, le primeşte, şi îl doare undeva de starea reală a lucrurilor.

Contează doar ca bugetarii să scuipe sânge … birocratic pentru amărâtul acela de salariu. Şi este întâmplare reală şi tristă acest sânge.

Legislatia romana: 200×2 =84

Am avut de lucru, din pacate, cu sistemul romanesc al Protectiei Copilului. Desi in lege se stipuleaza, in Legea 446/2002 ca, in cazul copilului cu handicap, alocatia de stat se mareste cu 100%, in hartiile primite de la Directia de Protectie a Copilului, in dreptul acestei rubrici este scris 84 lei, cu aplicare din martie 2011.
Tanti, daca pana acum acest copil primea 200 de lei alocatie, intrand in sistemul vostru, aplicand legea, imi spui ca 200×2 este 84, atunci imi dai voie sa te intreb in ce fel iti faci munca, de vreme ce nu numai ca nu ajuti copilul respectiv, ci ii faci si rau?
Mi s-a sugerat sa pun pe hartie, ca sa primim mai departe cei 200 lei (WTF -nici nu intra in discutie ce scrie legea???), iar intrebarea ce se va pune: Ea ce scrie acolo? “Parintii refuza dreptul de majorare a alocatiei de stat?”

Te intrebi de ce nu merge nimic in tara asta? Hai sa iti mai spun ceva: Legea 446/2002 mai stipuleaza ca o persoana juridica daca are angajati cel putin o treime persoane cu handicap, sa fie unitate protejata, prin care se micsoreaza niste dari la stat si alte stimulente. Dar nicaieri in legislatie nu imi permite, mie ca parinte al unui copil cu handicap, sa infiintez o unitate protejata, pentru a ma putea descurca cu copilul respectiv (ati vazut ce inseamna legea aplicata). Rahat! Urlam si stam cu mainile in san, si nu facem nimic sa indreptam aceste lucruri.

Roviniete.ro

Spune ceea ce gandesti, fii creativ si nu incerca sa faci spamming. Continutul bogat si la subiect al comentariului te poate pastra aici. Multumesc!

Trei culori cunosc pe lume…

Sincer, ma pregateam sa scriu un articol in care sa subliniez diferenta dintre ziua de 22 decembrie 1989 si 22 decembrie 2010. Dar probabil voi renunta.De ce?
Ei bine, gestul facut de acel OM de la parlament spune cu mult mai mult care este diferenta, fata de cuvintele goale scrise de mine. Il inteleg, sunt intr-o situatie asemanatoare, si degeaba titreaza ziarele ca a facut gestul pentru 73 de lei (Romania Libera) sau “analiza” deloc la obiect facuta de locuitorul nostru din nori Mircea Badea (@MBadea -fi un pic mai obiectiv). Chiar daca ar fi asa, acea suma poate face diferenta, atunci cand este vorba de tratamente. Altfel, exista o limita pana la care un om poate rezista. Iar cand acea limita este aproape, iar cei de sus (nu, nu Dumnezeu, ci cei ce se cred in pozitia asta –parlamentarii) ne spun ca nu conteaza deloc munca noastra, sau onestitatea si cinstea, ci smecheria si “descurcarea” sunt cele ce conteaza, nu ne putem astepta la altceva. In vremea lui Ceausescu (Da, exista o astfel de pagina) munca avea valoare, era respectata. Astazi iti rade in nas si ultimul prost cand ii spui ca ai facut ceva pentru ca sa fie facut.
Multi au schimbat cele trei culori, altii nu. Sunt decizii care tin de independenta fiecaruia. Dar aici, cand intervine statul si te forteaza sa faci ceva, ca sa poti trai, pardon, supravietui, este ceva putred. Si, da, ceea ce adunam acum, vom plati tot noi in anii urmatori, dar cu dobanda. Deci va fi si mai bine!
Scarba si greata care ma incearca scriind aceste randuri ma forteaza sa inchei aici. Poate va mai exista continuare, daca imi trece aceasta senzatie de lehamite…

FunGadgets.ro

Spune ceea ce gandesti, fii creativ si nu incerca sa faci spamming. Continutul bogat si la subiect al comentariului te poate pastra aici. Multumesc!